Ce este distimia?
Asociația Americană de Psihiatrie definește distimia ca dispoziție deprimată de cele mai multe ori timp de cel puțin doi ani, împreună cu cel puțin două dintre următoarele simptome: apetit slab sau mâncare excesivă; insomnie sau somn excesiv; energie scăzută sau oboseală; stimă de sine scazută; concentrare slabă sau indecizie și lipsa de speranță. Deși în cazul distimiei simptomele depresiei sunt mai ușoare, spre deosebire de alte tulburări depresive, episoadele de dispoziție depresivă nu alternează cu cele de dispoziție ridicată. Depresia poate persistă pe o perioadă de câțiva ani, chiar decenii.
ACCESEAZĂ RAPID SECȚIUNEA:
Ce este distimia
Cauze
Simptome
Tratament
Cauze
Există multe cauze ale distimiei însă dintre acestea putem menționa:
- O tulburare de personalitate preexistentă
- Prezența conflictelor inconștiente
- O disfuncție a anumitor neurotransmițători, cum ar fi serotonina
- Predispoziție genetică
- Epuizare profesională (burn-out);
- Alte tulburări – obsesii, fobii etc.
Simptome
Simptome tipice ale distimiei:
Emoții negative: Starea de spirit este una nefericită, deprimată, disperată și resemnată. Se poate ca cineva să izbucnească în lacrimi pentru lucruri puțin importante. Gama de experiențe emoționale normală este sever limitată. O persoană puternic deprimată nu se poate bucura de evenimentele pozitive. Multe persoane descriu un „sentiment de amorțeală”. afirmând că „totul este gol”, „plictisitor” sau „mort”.
Energie / motivație: Oamenii deprimați suferă din cauza imposibilității de a-și exercita voința. Aceasta, deși activă, percepția unei lipse de putere, slăbiciune fac ca motivația sa nu poată fi materializată în acțiune. De asemenea, persoanele afectate descriu o puternică neliniște interioară.
Atenție / Concentrație: concentrația este în mare parte afectată. O ocupație care necesită concentrare prelungită asupra unui singur lucru devine foarte dificilă.
Gândire: pare a urma o traiectorie circulară, fără a se putea ajunge la un rezultat. Capacitatea de a lua decizii este mult redusă.
Stima de sine: în cazul distimiei, persoana afectată este foarte sensibilă. Este foarte puțin tolerantă la critici și se simte rapid atacată. Nu este neobișnuit ca oamenii să se „simtă o povară” pentru cei din jur și să dezvolte gânduri sau planuri suicidare.
Zona interpersonală și profesională: interesul pentru hobbyuri se pierde. Persoana cu distimie se retrage, se ascunde, deseori anulează programările sub diverse pretexte. Este dificil să își faca noi contacte. Munca durează mai mult decât de obicei și în cele din urmă, există o scădere obiectivă a performanței. Acest lucru accelerează spirala descendentă a experienței distimice
Simptome fizice ale distimiei:
Tulburări de somn: pot apărea dificultăți la adormire, care sunt aproape întotdeauna prezente in cazul distimiei.
Apetitul: o distimie pronunțată este adesea asociată cu o scădere a poftei de mâncare și, uneori, și cu o scădere în greutate. În alte cazuri, se poate manifesta și o poftă de mâncare excesivă și, în consecință, apare creșterea în greutate.
Presiunea în zona capului: tipică pentru distimie este presiunea difuză în zona capului. Oamenii cu distimie descriu adesea această presiune a capului ca pe o senzație de purtare constantă a unei căști sau ca și cum craniul ar fi în mod constant prins ușor într-o menghină.
Perturbări ale respirației: senzație de strânsoare în zona toracică, presiune pe piept, respirație superficială, respirație grea și respirație șuierătoare.
Probleme cardiace: palpitații, înțepături și arsuri în regiunea inimii, senzație de presiune în spatele sternului.
Sistemul nervos vegetativ: prezența bufeurilor și frisoaneelor, mâini și picioare reci., hipersensibilitate la temperatură, fluctuații ale tensiunii arteriale sau hipertensiune arterială constantă. Amețeli, genunchi slabi.
Tractul gastro-intestinal: greață și vărsături, flatulență, arsuri la stomac. Presiunea în zona stomacului. Constipație frecventă, mai rar diaree.
Tratamentul distimiei
Deoarece simptomele distimiei pot fi mai puțin pronunțate decât depresia copleșitoare și ideea suicidară care caracterizează adesea depresia majoră, starea poate uneori să progreseze semnificativ înainte de a se solicita tratamentul. Cei cu distimie ar putea avea credințe negative despre lume sau despre sine sau ar avea o perspectivă negativă asupra majorității aspectelor vieții, dar este posibil să nu-și amintească un moment în care nu s-au simțit așa și să nu știe că se confruntă cu o stare de sănătate mintală. O întârziere de până la 10 ani înainte de a solicita tratament nu este neobișnuită la cei care suferă de distimie. Distimia netratată are, de asemenea, potențialul de a progresa către depresie majoră.
Terapia suportivă oferă sfaturi, asigurare, simpatie și educație cu privire la la această tulburare și strategii specifice pentru facilitarea depășirii acestei tulburări. În cadrul acesteia, restructurarea cognitivă identifică și corectează modele de gândire care promovează atitudini autodistructive. Atenția acordata comportamentelor îmbunătățește abilitățile sociale și învață modalități de gestionare a stresului și de dezvățare a neputinței învățate. Strategiile abordării interpersonale vă ajută să depățiți dispotele, de asemenea să faceți față pierderii, separării sau tranzițiilor între rolurile sociale.
În acest proces, de multe ori timpul îndelungat de manifestare al acestei tulburări poate face dificilă intervenția. În acest sens, însă de terapia suportiva, prin modelul oferit de optimismul terpistului, maniera de lucru, empatia, înlesnesc și scurtează perioada de tratament. În pricesul terapeutic lucrăm într-un mod sistematic și colaborativ pentru dezvoltarea abilităților sociale, de comunicare, de asemenea planificarea și asistența in soluționarea punctuală a unor probleme personale și profesionale. In cazurile în care distimia este menținută de factori agravanți precum alcoolul, consumul de droguri etc., vom interveni pentru eliminarea acestor dependențe.