Ce este depresia
Depresia este o boală caracterizată în special de o mare tristețe, un sentiment de lipsă de speranță (starea de spirit deprimată), pierderea motivației și a facultăților de luare a deciziilor, o scădere a senzației de plăcere, tulburări de alimentație și de somn, gânduri morbide și sentimentul de a nu avea valoare ca individ.
În cercurile medicale, termenul depresie majoră este adesea folosit pentru a se referi la această boală. Depresia apare de obicei ca perioade de depresie care pot dura săptămâni, luni sau chiar ani. În funcție de intensitatea simptomelor, depresia va fi clasificată ca ușoară, moderată sau majoră (severă). În cele mai severe cazuri, depresia poate duce la sinucidere.
Tipuri de depresie
Depresia majoră – cunoscută și sub numele de depresie clinică sau depresie unipolară, se referă la episoade distincte de depresie care durează cel puțin 2 săptămâni și care au un impact negativ asupra funcționării zilnice.
Melancolia – o formă mai puțin frecventă și mai severă de depresie care provoacă lentoare și diminuarea semnificativă sau chiar pierderea completă a plăcerii în toate domeniile vieții.
Depresia psihotică – o formă rară de depresie însoțită de o viziune distorsionată a realității, cum ar fi gândirea delirantă (credințe negative și neadevărate) și halucinații (de exemplu, auzirea vocilor).
Depresia prenatală și postnatală – declanșată de sarcină sau naștere. Până la 10% dintre femeile însărcinate și 16% în cele 3 luni după naștere sunt afectate.
Tulburarea bipolară – implică perioade distincte de depresie și stări de spirit exaltate.
Ciclotimia – o tulburare cronică cu cel puțin 2 ani de perioade alternante de dispoziție joasă și înaltă, care sunt mai puțin severe decât depresia majoră sau mania. Poate fi descrisă ca o formă ușoară de tulburare bipolară.
Tulburare afectivă sezonieră (SAD) – perioade de depresie care apar în anumite anotimpuri, în special iarna, și legate de niveluri scăzute de lumină solară. Această afecțiune este cea mai frecventă în locurile cu nopți lungi în timpul iernii.
Simptome
Simptome emoționale
Simptomele emoționale ale depresiei includ:
- tristețe prelungită, o senzatie de “vid interior”, aproape în fiecare zi
- pierderea interesului sau a plăcerii pentru activități normale
- izolarea de prieteni sau familie
- sentimente de lipsă de valoare sau de vinovăție
- gândurile de sinucidere
- plâns fără un motiv imediat sau aparent
Pentru ca aceste simptome sa poată fi calificate drept tulburare depresivă,
Simptome fizice
Simptomele fizice ale depresiei includ:
- energie scăzută, oboseală și activitate redusă
- insomnie sau dificultăți de somn
- pierderea poftei de mâncare sau a greutății
- somn sau apetit crescut (depresie atipică)
- probleme de concentrare, luarea deciziilor și amintirea lucrurilor
- mișcări corporale încetinite, gândire sau vorbire
- neliniște, cum ar fi dificultăți în a sta liniștit, miscari necontrolate ale mâinilor etc.
- scăderea libidoului
- dureri de spate sau dureri de cap
- stare generală de rău
- probleme digestive
Persoanele care suferă de depresie, pot avea și simptome caracteristice anxietății, cele două afecțiuni apărând adesea împreună.
La copii. Depresia este destul de rară (0,5%) în cazul lor. Cu toate acestea, trebuie acordată o atenție specială oricărei schimbări bruște de comportament și semnelor de retragere, absență sau, invers, iritabilitate sau neliniște. Simptomele depresiei la copii mici sau adolescenți sunt similare cu adulții, dar există unele diferențe. Copiii mici pot avea dificultăți în exprimarea faptului că se simt deprimați, dar pot părea iritabili, pot avea dureri inexplicabile, își pot pierde interesul pentru a se juca cu prietenii sau pot avea probleme cu concentrarea la școală.
La adolescenți. Depresia poate fi dificil de distins de momentele de criză sau confruntare specifice acestei etape din viață. Afectează 3% până la 4% dintre adolescenți, în special fetele. Semnele depresiei la adolescenți includ evitarea interacțiunii sociale, scăderea performanței la școală și somn redus sau excesiv. Adolescenții cu depresie pot avea, de asemenea, modificări ale comportamentului, cum ar fi furia și acțiunea, asumarea de riscuri crescute (în domenii precum conducerea sau relațiile sexuale) și abuzul de droguri și alcool.
Cauze
Nu există o singură cauză de depresie. Poate apărea dintr-o varietate de motive și are numeroși factori declanșatori.
Istoricul familial
Genetica joacă un rol important în depresie. Poate rula în familii de generații.
Traume și stres.
Lucruri precum probleme financiare, destrămarea unei relații sau moartea unei persoane dragi poate provoca depresia. Poți deveni deprimat după schimbări în viața ta, cum ar fi începerea unui nou loc de muncă, absolvirea școlii sau căsătoria.
Personalitata
Persoanele care au o stimă de sine scăzută și o perspectivă negativă prezintă un risc mai mare de a deveni depresivi. Aceste trăsături pot fi de fapt cauzate de o forma de depresie cu un nivel mai scăzut, numită distimie.
Cauze fizice
Problemele medicale grave, cum ar fi bolile de inimă, cancerul și HIV pot contribui la depresie, parțial din cauza slăbiciunii fizice și a stresului pe care îl provoacă. Depresia poate agrava afecțiunile medicale, deoarece slăbește sistemul imunitar și poate face durerea mai greu de suportat. În unele cazuri, depresia poate fi cauzată de medicamentele utilizate pentru tratarea afecțiunilor medicale. Nașterea este de asemenea un cunoscut declanșator al unui tip de depresie numit “depresie postnatală”.
Abuzul de alcool si substante narcotice
Pentru a face față dificultăților existențiale, oamenii recurg la abuzul de substanțe, acestea cauzând la rândul lor o agravare a stării depresive, astfel procesul transformându-se intr-o spirală negativă care poate scăpa de sub control.
Singurătatea și circumstanțe socio-economice precare.
Sentimentul de singurătate, fie obiectiv, fie subiectiv, de asemenea conditiile sociale, economice precare pot contribui substanțial la instalarea tulburării depresive.
Alte tulburări psihologice. Tulburări de anxietate, tulburări de alimentație, schizofrenie și (în special) abuz de substanțe apar adesea împreună cu depresia.
Tratamentul depresiei
Depresia, în ciuda efectelor grave, aparent insurmontabile pentru viața de zi cu zi și funcționarea normală a individului, este o afecțiune în mod categoric tratabilă.
Nu toți avem același prag de toleranță a stresului și dificultăților existențiale. Din pricina intensității, sau gravității situațiilor, putem fi afectați de evenimente și activități care pentru alții par să mai puțin, sau chiar deloc stresante. Vestea bună este că există tratamente eficiente, validate științific, care pot diminua semnificativ și chiar elimina tulburările depresive. Cu toate acestea, doar aproximativ o treime dintre cei care suferă de depresie, solicită un tratament. Acest lucru este regretabil, deoarece majoritatea (aprox. 80%) celor care solicită și parcurg un tratament în mod corect și susținut, se pot simți mai bine în doar câteva săptămâni. Motivele pentru care tratamentul este uneori evitat sunt multiple. Acest lucru poate fi datorat, de exemplu, ideii că depresia este rezultatul unei slăbiciuni personale sau a unui defect de caracter. Aceste percepții, temeri, nu sunt insa reale. La fel ca diabetul, bolile de inimă sau orice altă afecțiune medicală, depresia clinică este o boală care ar trebui tratată de un profesionist în sănătate mintală, sau de un medic. Similar problemelor de sănătate fiziologice, cu cât depresia este determinată și tratată mai curând, cu atât durata și rata de succes a tratamentului terapeutic este mai ridicată.
Elementele terapiei suportive pentru tulburările depresive:
- Pentru că una din temerile majore ale persoanelor care suferă de o tulburare depresiva este lipsa speranței, inclusiv cea că va reuși să depășească starea depresivă, terapia suportivă se va concentra, pe tot parcursul programului de tratament, în direcția restabilirii unei perspective pozitive asupra vindecării / restabilirii stării de bine psihice.
- Contracararea sentimentelor de autoănvinovățire cu privire la cauzele depresiei.
- Explicarea cauzelor mecanismelor și cauzelor biologice ale tulburării depresive.
- Îmbunătățirea elementelor cognitive și interpersonale.
- Activarea comportamentală.
- Înlocuirea unor comportamente dăunătoare cu unele adaptive.
- Îmbunătățirea / restaurarea stimei și respectului de sine.
- Reducerea emoțiilor negative și scăderea stimei de sine datorate unor boli cronice.
- Îmbunătățirea aderenței la tratamente medicamentoase aferente unor boli cronice, in vederea menținerii și imbunătățirii sucessului tratamentului.
- Prezentarea unor surse adjuvante de informații (situri web, broșuri, materiale multimedia etc.)
- Oferirea de suport in situații dificile și diminuarea riscului de suicid.