Decesul unui apropiat

Desi durerea și doliul ne pot afecta grav starea de bine. Caracterul empatic, înțelegerea profundă a acestor probleme, fac ca intervenția suportivă să fie ajutorul de care aveți nevoie pentru a face față și depăși aceste momente dificile.

Contact

Durerea și doliul

Dolul, este o reacție obișnuită și inevitabilă la moartea unei persoane dragi, dar creează adesea o criză care necesită sprijin profesional. Deși definițiile variază, dorul poate fi împărțit în continuare în componenta sa intrapersonală, durerea și expresia sa socială.

Durerea este sentimentul subiectiv provocat de moartea unei persoane dragi, iar termenul este folosit în mod interschimbabil cu doliul. Cu toate acestea, doliu este procesul prin care durerea este rezolvată. Expresia durerii include o gamă largă de emoții care depind de normele culturale și de circumstanțele pierderii (de exemplu, moartea subită în contrast cu una anticipată).

Supraviețuitorii reacționează în mod normal cu depresia la moartea unei persoane dragi în procesul de doliu necomplicat, care poate dura un an sau mai mult pentru a se rezolva. În cazuri mai nefericite, este prezentă și dorința de a fi mort, fără a exista, însă, un plan specific de sinucidere. Supraviețuitorii se pot concentra asupra lucrurilor pe care ar fi putut să le facă pentru a salva persoana decedată, moduri în care au fost suficient de “buni” cu persoana decedată sau pur și simplu sunt copleșiți de dificultatea de a trăi fără cel decedat. Simptomele somatice (de exemplu, anorexia, insomnia) sunt deseori prezente.

Doliul nerezolvat

Deși în mod normal durerea ca urmare a decesului unei persoane dragi se rezolvă de obicei în câteva luni, există literatură de specialitate care demonstrează că în unele cazuri durerea poate deveni cronică, inhibată sau întârziată și că până și durerea „normală” poate dura ani de zile pentru a se rezolva. Cauzele sau factorii predictori ai ai durerii sau doliului nerezolvate pot fi moartea subită, autoculpabilizarea șau dificultatea de a accepta pierderea în sine, o relație extrem de strânsă cu persoanei pierdută. Terapia suportivă este adesea necesară pentru a restabili exhilibrul cognitiv și emoțional iar simptomele psihice, cum ar fi depresia și somatizarea, pot necesita, de asemenea, tratament.

Consiliere suportivă în cazul pierderii unei persoane apropiate

Terapia suportivă în cazul decesului unei persoane dragi se va concentra asupra următoarelor elemente:

  • Exprimarea și înțelegerea reacțiilor emoționale.
  • Revizuirea circumstanțelor din jurul morții și gasirea în această evocare a unor sensuri noi, care să ofere o alta perspectivă cu privire la durerea suferită.
  • Discutarea și corectarea unor atitudini distorsionate provocate de durerea acută (de exemplu, autocuplpabilizara).
  • Concentrarea asupra unor activități curente pe care persoana îndurerată nu le mai poate realiza din cauza efectelor durerii și traumei resimțite.
  • Asistență în dezvoltarea de noi relații
  • Încurajarea ritualurilor de doliu, care pot oferi o căutată  incheiere (“closure”).
  • Pentru că există și astfel de cazuri, abordarea furiei pacientului față persoana decedată și chiar a reminiscențelor unor a dorințe de răzbunare, dacă există.
  • Examinarea și explorarea din perspective filozofice, religioase și sociale a evenimentului tragic

Se vor lua de asemenea în calcul și alte posibile probleme sau tulburări ale persoanei decedate la momentul evenimentului traumatizant, iar suportivă în aceste cazuri poate fi completată cu terapie suportivă, pentru diminuarea efectelor cumulate ale celorlalte tulburări.  

 În cele din urmă, scopul final al terapiei suportive în situații dificile este generarea, împreună cu dumneavoastră, a unor strategii noi sau alternative de a face față traumei cu care vă confruntați. Acestea, transpuse într-un plan de acțiune, vor avea ca rezultat o restabilirea funcționării normale și  creșterea șanselor de restabilire a echilibrului interior. Pe tot parcursul ședințelor de terapie suportivă, căldura, înțelegerea, empatia, vor fi permanent pilonii intervenției terapeutice.

 
Referințe:

American Psychiatric Association. (2013). Diagnostic and statistical manual of mental disorders (DSM-5®). American Psychiatric Pub.

Novalis, P. N., Virginia Singer, D. N. P., & Peele, R. (2019). Clinical manual of supportive psychotherapy. American Psychiatric Pub.

  • This field is for validation purposes and should be left unchanged.

*Este posibil ca datorită altor angajamente, data și ora propuse să nu fie disponibile, însă voi face tot ce îmi stă în putință să vă ofer o alternativă convenabilă.