Durerea și doliul în cazul suicidului unui apropiat
Pierderea unei persoane dragi în urma unui suicid produce de multe ori sentimente puternice de vinovăție, rușine, confuzie, furie și tristețe pentru cei rămași în urmă. Conform unor studii de specialitate, pentru fiecare sinucidere vor exista șase supraviețuitori care suferă o durere semnificativă. De aceea, terapia de suportivă pentru cei dragi rămași în urmă este foarte importantă.
Un grup de supraviețuitori care este mult prea des trecut cu vederea sunt frații persoanei decedate, care sunt denumiți „îndoliații uitați”. Mii de persoane, anual, vor deveni frați supraviețuitori ai unor persoane care s-au sinucis. Cei care își pierd un frate din cauza suicidului pot suferi de depresie, tulburări de stres posttraumatic și gânduri de a-și lua propria viață. Un studiu efectuat în Regatul Unit a arătat că 6% dintre tinerii îndurerați au încercat să se sinucidă, iar 67% dintre aceștia nu au solicitat ajutor. Dintre cei care au căutat ajutor, cea mai comună sursă a fost un medic generalist, sau de familie, iar douăzeci la sută nu au primit niciun sprijin pentru sănătatea mintală. Psihoterapia de susținere este benefică în pentru a-i consilia și conduce pe frații celui decedat prin aceste momente traumatice și copleșitoare. De asemenea, nu este neobișnuit ca părințiipersoanelor decedate în urma unui suicid să sufere o pierdere a stimei de sine, autoculpabilizare și depresie.
Doliul nerezolvat
Deși în mod normal durerea ca urmare a decesului unei persoane dragi se rezolvă de obicei în câteva luni, există literatură de specialitate care demonstrează că în unele cazuri durerea poate deveni cronică, inhibată sau întârziată și că până și durerea „normală” poate dura ani de zile pentru a se rezolva. Cauzele sau factorii predictori ai ai durerii sau doliului nerezolvate pot fi moartea subită, autoculpabilizarea șau dificultatea de a accepta pierderea în sine, o relație extrem de strânsă cu persoanei pierdută. Terapia suportivă este adesea necesară pentru a restabili exhilibrul cognitiv și emoțional iar simptomele psihice, cum ar fi depresia și somatizarea, pot necesita, de asemenea, tratament.
Consiliere suportivă în cazul pierderii unei persoane apropiate
În cazul decesului unei persoane apropiate în urma unui suicid, consilierea și terapia suportivă în se va concentra asupra următoarelor elemente:
- Exprimarea și înțelegerea reacțiilor emoționale.
- Revizuirea circumstanțelor din jurul morții și gasirea în această evocare a unor sensuri noi, care să ofere o alta perspectivă cu privire la durerea suferită.
- Discutarea și corectarea unor atitudini distorsionate provocate de durerea acută (de exemplu, autocuplpabilizara).
- Concentrarea asupra unor activități curente pe care persoana îndurerată nu le mai poate realiza din cauza efectelor durerii și traumei resimțite.
- Asistență în dezvoltarea de noi relații
- Încurajarea ritualurilor de doliu, care pot oferi o senzație și o stare de incheiere a unui capitol, de “closure”.
- Pentru că există și astfel de cazuri, abordarea furiei pacientului față persoana decedată și chiar a reminiscențelor unor a dorințe de răzbunare, dacă există.
- Examinarea și explorarea din perspective filozofice, religioase și sociale a evenimentului tragic
Se vor lua de asemenea în calcul și alte posibile probleme sau tulburări ale persoanei decedate la momentul evenimentului traumatizant, iar suportivă în aceste cazuri poate fi completată cu terapie suportivă, pentru diminuarea efectelor cumulate ale celorlalte tulburări.
În cele din urmă, scopul final al terapiei suportive în situații dificile este generarea, împreună cu dumneavoastră, a unor strategii noi sau alternative de a face față traumei cu care vă confruntați. Acestea, transpuse într-un plan de acțiune, vor avea ca rezultat o restabilirea funcționării normale și creșterea șanselor de restabilire a echilibrului interior. Pe tot parcursul ședințelor de terapie suportivă, căldura, înțelegerea, empatia, vor fi permanent pilonii intervenției terapeutice.
Referințe:
Novalis, P. N., Virginia Singer, D. N. P., & Peele, R. (2019). Clinical manual of supportive psychotherapy. American Psychiatric Pub.